{:ro}
Situl ROSCI0084 Ferice – Plai (denumit în continuare ROSCI0084)
Are 1.997 ha şi este situat în Regiunea de Nord Vest a României, fiind localizat în proporţie de 100% pe teritoriul judeţului Bihor, Comuna Bunteşti, Sat Ferice, sat situat în Dealurile Beiuşului, la aproximativ 80 km Sud – Est de municipiul Oradea şi la 20 km de Beiuş. Situl Natura 2000 „Ferice – Plai” este o arie protejată declarată cu scopul protejării peisajului şi a diversităţii ecologice şi culturale.
Cordonatele geografice ale sitului sunt:
– Suprafaţa 1997 ha
– Altitudinea medie este de 731m, maximă 1206m şi minimă 389m.
Situl este situat în Munţii Bihor, ce aparţin lanţului Munţilor Apuseni, iar teritoriul lui se suprapune cu teritoriul a două arii naturale protejate:
– Ferice Plai şi Hoanca – categoria III IUCN, monument al naturii;
– Vârful Cârligaţi – rezervaţie botanică cu flori endemice dacice cu oişe (Anemone narcissiflora).
Situl a fost confirmat ca SCI în luna decembrie 2008, pentru habitatul păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum (cod 9130) bine reprezentat, pentru speciile de mamifere Rinolophus ferrumequinum (cod 1304), neizolat, cu arie de răspândire (C), bine conservat (B) şi pentru speciile de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE.
Speciile importante de floră şi faună sunt reprezentate de un număr de 7 specii care constituie specii din lista roşie şi endemic, constituind rezervaţie botanică cu flori endemice, dacice, cu oişe – Anemone narcissiflora. (Anexa – Formularul standard ROSCI0084 ).
ROSCI0084 este un teritoriu care înglobează: categorii de terenuri de folosinţă privată, de stat, arii naturale protejate de interes comunitar. Situl prezintă importanţă în special datorită speciilor de floră, inclusiv cele menţionate la alte specii – care constituie specii din lista roşie şi endemice, şi specii de amfibieni şi reptile. Situl nu a beneficiat pe întreg de o formă de administrare, doar unele componente ale acestuia (rezervaţii naturale, rezervaţie botanică cu flori endemice dacice cu oişe – Anemone narcissiflora.)
După cum s-a precizat mai sus, situl este amplasat pe teritoriul Munţilor Bihor), în partea Nord-Vestică a acestora (aproape de limita lor cu Munţii Vlădeasa) (Anexa – Harta Sitului ROSCI0084). Aceştia se găsesc în partea central – vestică a Munţilor Apuseni şi se învecinează în partea de Nord-Vest cu Munţii Pădurea Craiului, în Nord şi Nord-Est cu Munţii Vlădeasa, la Est cu Munţii Muntele Mare, la Sud cu Muntele Găina, iar în Vest cu Munţii Codru-Moma şi Depresiunea Beiuş.
Din punct de vedere geologic, partea Nordică a Munţilor Bihor se compune din roci cristaline. În relieful Munţilor Bihor, apele au disecat creste regulate, puternice, cu versanţi abrupţi. În timpul erei terţiare, Masivul Bihor-Vlădeasa a fost retezat de eroziune, apele creând o întinsă platformă, care s-a păstrat, ca fragmente pe culmile cele mai înalte. Ca urmare, creasta principală a masivului şi câteva creste secundare prezintă întinse platouri, aproape orizontale sau slab vălurite, uşor de parcurs. Aşa este, de exemplu, Platoul Cârligaţi, ce se suprapune sitului, având ca vârf de maximă altitudine Vârful Cârligaţi (1694 m).
Clima Masivului Bihor – Vlădeasa este tipică de munte, rece şi umedă pe culmile înalte, cu atenuare treptată spre poale. Temperatura medie este de 2ºC. Nebulozitatea creşte o dată cu altitudinea si, în mod corespunzător, precipitaţiile care în general sunt abundente din cauza vântului dominant de vest, care vine încărcat cu vapori de apă şi care ating cantităţi de 1400 mm, specifice munţilor ce depăşesc 2000 m altitudine.
Pe traseele din Masivul Bihor – Vlădeasa, repartiţia izvoarelor în funcţie de substratul geologic şi de relief este neuniformă. În zonele necarstice, pe traseele de creastă, izvoarele sunt destul de rare (de ex. creasta Masivului Vlădeasa sau a Bihariei), de aceea aprovizionarea cu apă trebuie facută înainte de a se ajunge în zona înaltă. Există, totuşi, şi izvoare de altitudine, ca de exemplu Fântâna Rece de sub vârful Cârligaţi.
În lungul traseelor de pe vale, apa nu constituie o problemă, căci, în afara râurilor respective sunt numeroase izvoare şi ape afluente. Pe astfel de trasee nu s-au indicat posibilitaţile de aprovizionare cu apă.
Referitor la tipurile de habitate din situl Ferice Plai, conform Formularului standard N 2000 este menţionat codul 9130 pentru păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum, cu o reprezentaţie bună şi o stare globală de conservare bună.
Caracteristicile generale ale sitului Ferice Plai sunt reprezentate de 2 clase de habitat şi anume clasa de habitat cu codul N09 pajişti uscate, stepe cu o pondere de 3% şi clasa de habitat N16 păduri caducifoliate, cu o pondere de 97%. Alte caracteristici ale sitului sunt cele care aparţin celor două arii protejate cu care se suprapune situl Feriec Plai, şi anume aria protejată Ferice Plai şi Hoanca, având fâneţe piemontane nealterate, cu sălaşuri tradiţionale în perioada cositului şi Vârful Cârligaţi, rezervaţie botanică cu flori endemic, dacice şi oişe – Anemone narcissiflora.
Situl Ferice Plai a fost declarat ca o zonă protejată ce conservă habitate favorabile pentru specii de mamifere, amfibieni şi reptile, enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE.
ROSCI0084 site Ferice – Plai (hereinafter referred to as ROSCI0084)
It has 1,997 hectares and is located in the North West of Romania, in proportion of 100% on Bihor County, Buntesti Village, Ferice village is located in the Beiuş hills, at about 80 km south – east of Oradea City and at 20 km from Beiuş. Natura 2000 site „Ferice – Plai” is declared a protected area, in order to protect the landscape, ecological and cultural diversity.
Geographical Cordonatele site are:
– 1997 ha area
– The average altitude is 731m, from maximum 1206 m to minimum 389 m.
The site is located in Bihor Mountains, which belong to the Apuseni Mountains chain and its territory overlaps the territory of two protected areas:
– Ferice Plai and Hoanca – III IUCN category, natural monument;
– Cârligaţi Peak- Botanical Reservation with dacian endemic flower with oişe (Anemone narcissiflora).
The site was confirmed as SCI in December 2008 for beech forests habitat of Asperulo-Fagetum type (code 9130) well represented in mammal species Rinolophus ferrumequinum (code 1304), bare, with distribution area (C), well preserved (B) and for amphibians and reptiles species listed in Annex II to 92/43 / EEC Directive. The average altitude is 731m, 1206m maximum and 389 m minimum. The important species of flora and fauna are represented by a 7 number of species from the red list and endemic, constituting a botanical reservation with endemic flowers, Dacian with oişe – Anemone narcissiflora. (Annex – ROSCI0084 standard form).
ROSCI0084 is a territory which includes: land categories of private and state use, protected natural areas of community interest. The site is especially important due to the flora, including those referred to other species – which are red list species and endemic species of amphibians and reptiles. The site has not benefited of a global administration form, only some components (natural reserves, botanical reservation with endemic flower Dacian with oişe – Anemone narcissiflora.)
As it was noted above, the site is located on the Bihor Mountains territory) in the northwestern part of it (near their limit to Vlădeasa Mountains) (Annex – Site Map ROSCI0084). They are in the central – west of the Apuseni Mountains and is bordered to the northwest to Pădurea Craiului Mountains, in the North and Northeast to Vlădeasa Mountains, in the East with Muntele Mare Mountain, in South with Găina Mountains and at West with Codru -Moma Mountains and Beiuş Depression.
From geological point of view, the northern part of Bihor Mountains is composed from crystalline rocks. In Bihor Mountains relief waters dissected regular increases, strong, with steep slopes. During the Tertiary Era, Bihor-Vlădeasa Mountain was cut by erosion, and water created a large platform, that preserved fragments from the highest peaks. As a result, the main ridge of the mountain and a few large increases plates side shows, presents nearly horizontal or slightly wavy, easy to pass. So is, for example Cârligaţi Plateau, which overlaps to the Site having as maximum altitude Cârligaţi Top (1694m).
The Climate of Bihor – Vladeasa Mountain is typical mountain cold and wet on the high peaks, gradually fading toward the hem. The average temperature is 2ºC. Cloud increases with altitude and adequate rainfall are generally abundant due west prevailing wind witch comes loaded with water vapors and reach at 1400 mm quantities, specific for the mountains that exceed 2,000 meters altitude.
On Bihor – Vladeasa Mountain trail, distribution of water sources is uneven, depending on the geologic structure and relief. In neocarstic areas, on ridge trails, springs are rare (eg. Vlădeasa or Biharia Rigde), so water supplies should be made before reaching the high. However, there are sources of altitude like cold fountain under the tip of the hook.
Along the valley routes, water supplies are not a problem, because outside these rivers have numerous springs and tributary waters. On such routes are not shown possibilities of water supply.
Regarding habitat types from Ferice Plai Site according to N2000 standard Form is stated the 9130 code for beech forests of Asperulo-Fagetum type, with a good representation and good conservation status overall.
The general characteristics of the Ferice Plai Site are the two habitat classes and certain class of dry grassland habitat with the N09 code, steppes with a share of 3% and N16 habitat class of deciduous forests with a share of 97%. Other features of the site are those that belong to the two protected areas with overlapping to the Ferice Plai Site as namely as Ferice Plai and Hoanca protected area, with piedmont unaltered meadows, with traditional piedmontan abodes and Cârligaţi Peak, botanical reservation with endemic dacian flower and oişe – Anemone narcissiflora.
Ferice Plai site was declared a protected area which preserves favorable habitats for mammals, amphibians and reptiles listed in 92/43 / EEC Directive, Annex II.
Vörös völgy ROSCI0267 Natura 2000 terület
Románia észak-nyugati részén található, Nagyvárad megyei jogú város északi és észak-keleti oldalán.
A területet 2011-ben nyilvánították védetté a Natura 2000 európai ökológiai hálózat romániai szerves részeként a Közösségi jelentőségű természeti területek védett területté nyilvánításáról szóló a Környezetvédelmi és Fenntartható Fejlődés Miniszterének 1964/2007. sz. rendeletét módosító, a Környezetvédelmi és Erdőügyi Miniszter 2387. sz. rendelete által.
A ROSCI0267 területet a jól képviselt szubmontán és montán bükkösök (Asperulo-Fagetum) (9130) élőhelye, a kétéltű- és hüllőfajok, valamint a vörös listán lévő 14 növényfaj élőhelye miatt nyilvánították védetté. Az Országos Környezetvédelmi Ügynökség (ANPM) honlap országos jelentőségű védett természeti területek részlege szerint a Vörös völgy gyep [Fâneaţa Valea Roşie] természeti rezervátum a Vörös völgy [Valea Roşie] területhez tartozik (2162 kód, IVb IUCN kategória, 4 hektáros terület).
A terület teljes alapterülete 819 hektár, amely közigazgatási szempontból Bihar megye területén fekszik. A természeti terület az alábbi községek közigazgatási területével esik egybe, az alábbiak szerint: Köröskisjenő [Ineu] község 1%, Nagyvárad<1%, Fugyivásárhely [Oşorhei] <1%, Hegyközpályi [Paleu] 16%. A terület megközelítésének fő útvonala a Dózsa György út, amely tulajdonképpen határolja a területet keletről, dél-keletről és dél-nyugatról. A terület koordinátái: K 22º 0' 54'' és É 47º 5' 8''. Az átlagos magassága 226 m, a legalacsonyabb pontja 158 méteren, a legmagasabb 291 méteren található, biogeográfiai szempontból pedig a kontinentális éghajlathoz tartozik. A terület a Körösvidék-síkságot [Câmpia Crişanei] és az Erdélyi-szigethegység [Munţii Apuseni] és Nyugati-Dombvidék [Dealurile de Vest] dombos lefutásait (amelyek közé tartozik a váradi dombság is) elválasztja, és ugyanakkor harmonikusan összeköti. A Nyugati-Dombvidék, melyet még Bánsági-Körösvidéki dombságnak [dealurile Banato-Crişene] is nevezenek, a Nyugati-Kárpátok és a Nyugati-alföld [Câmpia de Vest] közötti dombos összekötő szegély, amelynek a lejtése relatív kicsi. Eredetét illetően a Nyugati-Dombvidék pliocén időben létrejött tengermelléki lerakódásos síkság volt, amelyek a szárazföldön domb típusú kontinentális lerakódásként folytatódtak. A Nyugati-Kárpátok kiemelkedésével és a Pannon-tenger [Marea Panonică] feltöltődésével az üledékek „magas” síkságokat, majd dombokat alakítottak ki. Ezek nyugati határa a Nyugati-Alföld, amely felé az átmenet helyenként nagyon enyhe, szinte észrevétlen. A Nyugati-Dombvidék szerkezete monoklinális, enyhén lejtenek keletről nyugatra. Eredet szerinti domborzati formaként a Nyugati-Dombvidék dombos, lejtős, buckás területeket és a föbb folyók teraszos völgyes területeit foglalja magába. A Váradi dombság [Dealurile Oradiei] magassága 140 és 283 m közötti, a síksággal való találkozásnál 100-120 m közötti, míg a hegyeknél eléri a 400 m magasságot, sőt helyenként ennél magasabb is lehet (450-500 m). Geológiai szempontból a vidék a Pannon-síkság [Câmpia Panonică] nagy geológiai szerkezetéhez tartozik, ahol a geológiai sorrendet a szürkés-kékes pannon agyag és homok komplexumok képezik, amelyre jelenkori képződmények rakódtak rá, teraszos homok és kavics, valamint pleisztocén-holocén kori agyagos-homokos hordalékos képződmények, amelyeket az elvégzett munkálatok során is azonosítottak. Víztartalmú betelepülések a pliocén kori képződmények felső részében találhatók, mintegy 150-200 m mélységben. A mélyebb rétegekben miocén kori mészmárga és homokkő képződmények találhatók, 1050-1100 méter mélyen pedig mezozoikumbeli meszes képződmények fordulnak elő. A Vörös völgy természeti területet az alábbi kétéltű- és hűllőfajok számára kedvező élőhelyet biztosító védett területté nyilvánították: Triturus cristatus, Bombina variegata, Bombina bombina. Ami a kétéltű populaciókat illeti, amelyek miatt védetté nyilvánították a területet, a szabványos formanyomtatványban bemutatott adatok alapján nincs a populáció nagyságára vonatkozó adat. A formanyomtatványon a négy faj közül mindegyiket jelen lévőként (P) jelölik meg. [gallery ids="1188,1189,1190,1191,1192,1193,1194,1195,1196,1197,1198,1199,1200,1203,1205" orderby="rand"]{:}
